Alte acte

Legalizari, acte divort si alte documente notariale

Succesiunea

 

Dupa decesul unei persoane, se pune problema stabilirii mostenitorilor acesteia, precum si a bunurilor ce fac obiectul mostenirii.
Dezbaterea mostenirii se poate face pe cale amiabila in fata Notarului Public sau, in caz de neintelegere intre mostenitori, pe cale judecatoreasca.

Legea care guverneaza procedura succesorala este determinata de data decesului persoanei a carei succesiune se dezbate.

  • Daca decesul a survenit inainte de data de 1 octombrie 2011, legea care se aplica este Codul Civil de la 1864, respectiv Legea nr. 319/1944 in ceea ce priveste dreptul sotului supravietuitor. In acest caz, termenul de optiune succesorala este de 6 luni de la data decesului.
  • Daca decesul a survenit dupa data de 1 octombrie 2011, atunci se aplica noul Cod Civil, intrat invigoare la 1 octombrie 2011, iar in acest caz, termenul de optiune succesorala este de 1 an de la data decesului. In cazul succesiunilor deschise dupa data de 1 octombrie 2011, daca defunctul a fost casatorit, intre sotul supravietuitor si mostenitori se incheie si un act de lichidare a regimului matrimonial.

In ceea ce priveste competenta, regula generală este că moştenirea se deschide la ultimul domiciliu al defunctului.

Procedura succesorală notarială se poate deschide numai în baza certificatului de deces ( pentru dezbaterea succesiunii cetatenilor romani carora li s-a emis certificat de deces de catre o autoritate straina, este obligatorie transcrierea certificatului de deces la autoritatile romane) .

Cererea de deschidere a procedurii succesorale poate fi făcută de oricare dintre succesibili, de către creditorii succesiunii sau ai succesibililor, precum şi de orice altă persoană care justifică un interes legitim.

În cadrul procedurii succesorale, notarul public stabileste calitatea mostenitorilor legali si a celor testamentari (legatarilor) , întinderea drepturilor acestora, precum si compunerea masei succesorale. Calitatea de mostenitor si numarul acestora se stabilesc prin acte de stare civila si cu martori, iar bunurile ce compun masa succesorala se dovedesc prin înscrisuri sau orice ale mijloace de proba admise de lege.

Certificatul de mostenitor legal sau testamentar, cuprinde constatarile referitoare la masa succesorala, numarul si calitatea mostenitorilor si cotele ce le revin din patrimoniul defunctului. Cate un exemplar al certificatului de mostenitor se elibereaza fiecaruia dintre mostenitorii legali sau testamentari, dupa caz, dupa achitarea taxelor succesorale si a onorariilor.

Codul fiscal prevede scutire de impozit pentru succesiunile care se dezbat in termen de 2 ani de la data decesului. In cazul in care acest termen se depaseste, succesorii datoreaza un impozit de 1 % din valoarea imobilelor cuprinse in masa succesorala. Acest impozit se datoreaza si in cazul eliberarii unui certificat de mostenitor suplimentar cu privire la un imobil, chiar daca certificatul de mostenitor initial a fost emis in cadrul termenului de 2 ani. Impozitul se achita tot la notarul public, care are obligatia de a-l vira la bugetul de stat.

Acte necesare la dezbaterea succesiunii in cadrul procedurii notariale

  • 1. Cererea – se completeaza in fata notarului public. Cererea va cuprinde: data decesului si ultimul domiciliu al defunctului; numele, prenumele si domiciliul succesibililor, bunurile succesorale si eventualele datorii ale defunctului;
  • 2. Actele de stare civila: (certificatul de deces al autorului, certificatul de casatorie, certificatul de nastere al succesorilor, si, dupa caz, certificatul de casatorie).
  • 3. Actele de proprietate asupra bunurilor mobile si imobile ale defunctului si certificat de atestare fiscala eliberat de Primarie (administratia financiara) referitoare la bunurile mobile si imobile ale defunctului, incheieri de intabulare pentru bunuri imobile.
  • 4. Doi martori în completarea probelor privind existenta mostenitorilor
  • 5. Pentru cei ce nu pot lua parte personal la dezbateri se va prezenta procura succesorala de reprezentare în forma autentica.
  • 7. Testament (autentic sau olograf), daca defunctul a intocmit un astfel de act.
  • 8. Certificat fiscal pentru defunct, de la ANAF din sectorul ultimului domiciliu al defunctului.